Arta monumentală
Este domeniul artistic în care C. U. își lasă amprenta cea mai evidentă și singulară în Italia. Invitația de a realiza pe fațada Municipiului Accettura o mare frescă (1976) care să reprezinte o tradiție locală străveche i-a oferit ocazia de a relua practica picturii în frescă, căreia i se dedicase atât de intens în tinerețe. Tema care i-a fost propusă este deosebit de complexă și este legată de așa-numita Festa del Maggio adică de sărbătoarea nunții dintre doi copaci care are loc de Rusalii: mirele, un stejar-cer numit Maggio (probabil Maggiore, cu semnificația celui mai mare copac din pădure) și mireasa, un dafin de munte numit Cima. Fresca reprezintă întregul ritual bogat și arhaic care însoțește unirea celor doi copaci, momentul culminant al festivității, care include și sărbătoarea Sfântului Iulian, protectorul orașului.
C. U. a înfruntat acest angajament dificil cu entuziasm și pricepere extraordinară, născută din experiența îndelungată alături de profesorul său Gh. Vânătoru, realizând o lucrare monumentală de 180m2 conform vechii tehnici de pictură „a fresco”. Și in acest caz, ca și pentru pictura pe sticlă, este nevoie de o mare abilitate datorita necesității de a finaliza pictura în timp ce tencuiala de bază este proaspătă – 8-10 ore – pentru că odata ce s-a uscat, culoarea nu se fixează și se șterge rapid. După cum am amintit anterior, Accettura marchează un moment crucial în activitatea sa: călătoria spre sud îi permite să descopere culorile mediteraneene violente și să-și reapropie o tehnică nemai practicată în Italia, pentru care folosește doar culori naturale pregătite de el însuși, o tehnică înlocuită astăzi de picturile murale mai simple create pe tencuială uscată și cu culori acrilice. În Basilicata a executat și alte fresce, în primul rând cele din Bernalda pe care, între 1982 și 1985, le-a dedicat figurii lui S. Bernardino și printre care se remarcă, pentru importantele referiri culturale, cea dedicată Sfântului Bernardino și culturii.
O altă lucrare monumentală de o importanță deosebită e prezentată de cele două fresce cu Cina cea de Taină și Cina din Emaus pe care C. U. a fost chemat să le execute în 1990 pentru Noul Seminar din Benevento, fiind inaugurate și binecuvântate de Sfântul Ioan Paul al II-lea.Alături de frescele monumentale, C. U. a lăsat și numeroase fresce mai mici în Campania, în primul rând în zona Benevento, unde începând cu anii 1980 a colaborat cu franciscanii din Vitulano, Airola și Faicchio, realizând numeroase picturi în biserici și mănăstiri cu care dovedește încă o dată capacitățile sale ca pictor de frescă. Este cazul ciclului S. Pasquale din mănăstirea franciscană din Airola și al Via Crucis sub formă de mici capele exterioare pentru mănăstirea din Faicchio. Mai presus de toate în Vitulano a lăsat numeroase fresce în mănăstirea franciscană a S. Antonio și în biserica S. Pietro unde a pictat, printre altele, o Cină cea de Taină și o Naștere, în care cerul albastru amintește de albastrul Voronețului, culoare deosebit de dragă profesorului său Vânătoru care făcuse din ea o trăsătură distinctivă a picturii sale. Dar pe lângă lucrările sacre, C. U. realizează cu entuziasm și lucrări dedicate copiilor: din nou pentru biserica S. Pietro din Vitulano, de data aceasta pe peretele exterior al încăperii în care se ține catehismul pentru copii, pictează o frescă mare și veselă intitulată „Isus și copiii”.
În fine, trebuie precizat că C.U. a realizat, de asemenea, destul de multe fresce laice, precum cea din Scuderia Palatului Ducal din Paganica (Aquila), precum și multe fresce mai mici create pe panouri.
Il Santo Padre Giovanni Paolo II inaugura l’affresco nel Seminario Nuovo (1990)
Inaugurarea și sfințirea Noului Seminar din Benevento