Expoziția de la Academia Română în cinstea marelui pictor s-a stins din viață în 2014 a fost un succes.
de Goffredo Palmerini
ROMA – Expoziția „CONSTANTIN UDROIU – Artistul a două culturi” s-a închis cu succes pe 15 februarie 2023 la Roma, deschisă din 13 ianuarie 2023 în sala mare de expoziții a Academiei Române din Valle Giulia pentru a celebra Cultura Națională, înființată în România la data de 15 ianuarie a fiecărui an pentru a onora nașterea lui Mihai Eminescu (Botoșani, 15 ianuarie 1850 – București, 15 iunie 1889), scriitor, poet, jurnalist și dramaturg.
Expoziția a reprezentat un omagiu semnificativ adus lui Constantin Udroiu, un pictor și un fin intelectual care s-a stins din viață la Roma în 2014, una dintre cele mai distinse personalități ale diasporei românești și cetățean italian, definit de critici drept „expresionist bizantin”.
Expoziția, curatoriată de prof. Luisa Valmarin, fost profesor de limba și literatura română la Universitatea „La Sapienza”, a permis publicului să admire o selecție de picturi pe sticlă, pânză, gravuri și gravuri în lemn.
„Ne-am gândit să-l aducem în atenția publicului pe Constantin Udroiu, un artist complex foarte dedicat țării sale de origine, dar și puternic legat de Italia, unde a putut să se încadreze și să creeze artă, precum și să predea”, a subliniat la vernisaj profesoara Oana Boșca-Mălin, director adjunct al Academiei Române din Roma.
Ea a adăugat apoi: „Ultima expoziție dedicată lui Udroiu a fost găzduită de această prestigioasă instituție în 2010, cu ocazia împlinirii a 80 de ani a artistului. Pictor, pictor de frescă, difuzor al culturii și spiritualității românești, manifestat cu trăsăturile iconografiei, cu tipologia bizantină: deci un artist neobișnuit pentru Italia pe care, însă, Italia l-a primit cu brațele deschise încă din anii ’70”.
Costantin Udroiu a fondat ateliere de artă pentru a învăța tinerii toate tehnicile artelor figurative. Așa cum fusese întotdeauna dorința Maestrului, lucrările artistice semnate de tinere talente din Puglia și Basilicata, câștigători ai Premiului „Constantin Udroiu”, a cărui primă ediție a avut loc la Matera în 2019, când orașul era Capitală Culturală Europeană. Premiul care poartă numele marelui artist va continua și cu alte ediții, în colaborare cu Asociația Nikopeia, Forja de Artă pe care a fondat-o la Fara in Sabina (Rieti), cu Asociația Arte per la Valle di Satriano di Lucania (Potenza) și cu Liceul de Artă „Mario Festa Campanile” din Melfi (Potenza).
După cum spuneam, alături de lucrările lui Udroiu, mărturisind stilul pictural creat de maestrul român în sudul Italiei, o serie de lucrări ale tinerilor artiști care au câștigat Premiul „Constantin Udroiu”, organizat de Asociația de Artă pentru La Valle, sub patronatul Superintendenței de Arheologie și Arte Plastice din Matera și dedicat tinerilor din toate școlile de artă din regiunile Puglia și Basilicata.
Premiul „Constantin Udroiu” reprezintă așadar un proiect care vizează întărirea relațiilor dintre cele două culturi și mărturisește rolul important jucat de maestrul român, naturalizat în Bel Paese, în formarea artiștilor italieni contemporani din acea zonă. Tinerii artiști, premiați cu ediția 2019 a Premiului „Constantin Udroiu” și ale căror lucrări au fost expuse la Academia Română, sunt: Davide De Nigris, Serena Sinisi, Giovanna Caprioli, Marika Fornuto, Michela Fuggetta, Sara Sisto, Whang Chan Hao.
Lucrările pe sticlă expuse la Academia Română și care compun colecția Luisei Valmarin, soția artistului, sunt extrem de sugestive.
Pictura pe sticlă este o tehnică foarte complexă, cu dificultăți considerabile în execuție, realizată doar de un grup foarte mic de artiști talentați. Este, în esență, o chestiune de pictură inversă, începând de la finisaje și continuând spre culorile de fundal. Pictura pe sticlă, așa cum se poate imagina, nu permite erori și corecții.
Constantin Udroiu începuse să folosească pictura pe sticlă pornind de la tradiția populară a icoanelor pe sticlă, reluând astfel și activitatea sa de iconograf, căreia i s-a dedicat de-a lungul vieții, alături de activitatea sa, într-un fel mai mare, de profan. pictor..
Cunoscător profund al valorilor tradiționale ale culturii române, de care a rămas mereu legat chiar și în deceniile de depărtare, a folosit tehnica a ceea ce în România este o formă de artă populară – în expoziția reprezentată în special de un Sfântul Nicolae și de Adam și Eva – pentru a ajunge la o formă complexă și rafinată de pictură pe sticlă în care utilizarea simplă și simplistă a temperei se îmbină cu procedee tehnice care o transformă complet, în primul rând la nivel tehnic.
În aceste lucrări ale sale este mereu vizibilă amintirea artei rafinate a icoanei în care imaginea și culoarea se îmbină pentru a da viață unei reprezentări teologice deosebite – icoana este o formă de rugăciune -, o amintire care strălucește prin măiestrie, nu numai desenul și utilizarea particulară a culorii, ci și prin folosirea abil a foii de aur care servește ca fundal picturii.
În special, trebuie amintită seria Arlechini, pe care Udroiu a pictat-o între 1976 și 1992 și pe care apoi a abandonat-o; seria de biserici în special bizantine, care se îmbină cu seria Locurilor de rugăciune creată începând cu anii 1990.
Unele lucrări expuse sunt exemplare în acest sens: pe lângă biserica de lemn transilvăneană, cele două biserici bizantine care provin din lumea slavă adiacentă.
Constantin Udroiu s-a născut la București la 3 februarie 1930. A murit la Roma la 24 martie 2014. A studiat la Facultatea de Arte Plastice din București cu Gheorghe Vânătoru (1908–1983). Soarta i-a fost marcată de disidența față de regimul comunist, care l-a condamnat la 22 de ani de muncă silnică pentru „complot împotriva ordinii sociale”, dintre care 10 au fost executați în închisoare, din 1954 până în 1964.
Membru al Uniunii Artiștilor Plastici Român, a expus în numeroase expoziții de artă figurativă din România și din străinătate. În 1971, la inițiativa presei din Sardinia, a fost invitat să organizeze o expoziție în orașul Sassari, inaugurată de Sandro Perrtini, pe atunci președinte al Camerei Deputaților. Tot în 1971 artista a câștigat premiul III la Bienala de Artă Contemporană desfășurată la Santa Teresa di Gallura (Nuoro). De atunci, activitatea sa s-a mutat definitiv în Italia unde a susținut peste 200 de expoziții, ducându-le și în diverse țări europene.
Pe lângă activitatea de creație artistică, Constantin Udroiu a participat la realizarea și restaurarea a numeroase fresce în bisericile românești, alături de maestrul său, Gheorghe Vânătoru.
În producția sa artistică, Udroiu a acordat o atenție deosebită sacrului, atât în numeroasele icoane pe care le-a creat, cât și în utilizarea modelului bizantin ca formă de expresie și identitate artistică. A pictat fresce biserici românești și italiene, precum și diverse clădiri publice și private din Italia. Printre acestea, fresca care înfățișează Festivalul Mai, pictată în 1976-1978 pe fațada Municipiului Accettura (Matera), și frescele Cina cea de Taină și Cina Emaus , pictate în 1990 în noul Seminar din Benevento, ar trebui să fie menţionat în mod deosebit , inaugurat şi binecuvântat de Papa Ioan Paul al II – lea .
Constantin Udroiu a expus în peste 200 de expoziții personale, dintre care multe au fost organizate în Italia și alte centre culturale europene: Paris, Avignon, Amsterdam, Bordeaux, Atena, Barcelona, Lisabona și alte orașe. După 1989, odată cu revenirea libertăţii în România, la Târgovişte şi Cluj-Napoca .
Lucrările sale – picturi și grafică – se găsesc în colecții muzeale din România, Italia, Franța și Portugalia, precum și în numeroase colecții private din Europa și alte continente. Câștigător al unor importante premii care măsoară recunoașterea internațională a calității creației sale artistice, în iunie 1991 Constantin Udroiu a fost numit senator al Academiei Internaționale de Artă Modernă și membru al comitetului executiv, până la trecerea sa în viață.
Printre numeroasele premii care i-au fost acordate, amintim acordarea cetăţeniei de onoare la Accettura (Matera) în 1984, în 1986 la Vitulano (Benevento) şi în 2012 la Passignano sul Trasimeno (Perugia). La inițiativa lui Constantin Udroiu, Administrația Municipală Matera a înființat o școală internațională de artă sacră și frescă. Așa cum la inițiativa sa a fost înființată în Passo Corese (Rieti) Școala de Artă Fucina Nikopeia care, de la început, a fost afiliată la AIAM (Academia Internațională de Artă Modernă, Institutul Superior de Cultură cu sediul la Roma), studenții beneficiind de cursuri gratuite unde învață diverse tehnici precum pictura în frescă „umedă”, pictura pe sticlă, principiile gravurii și tiparului.
În prezent școala s-a transformat în Asociația Nikopeia, continuând astfel proiectul pe care Constantin Udroiu l-a conceput și și-a dorit cu pasiune de mulți ani. Recunoscându-i meritele artistice deosebite, în 2010, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, Academia Română din Roma a organizat o amplă expoziție în omagiu lui cu cele mai reprezentative lucrări ale producției sale artistice. Chiar și după moartea sa, lucrările sale au continuat să fie expuse în importante expoziții la Perugia (Museo Capitolare, 2014), Cluj-Napoca (Museo Etnografico, 2015), Roma (Academia României, 2016), Veneția (Institutul Român de Cultură și Umanistică). Cercetare, 2017), Matera (Asociația Culturală „La Scaletta”, 2019).
De-a lungul anilor în care a locuit în Italia, Constantin Udroiu legase o lungă și fructuoasă prietenie cu L’Aquila, oraș în care a susținut expoziții importante: prima dată în 1985, cu cea de-a 99-a expoziție în Castelul din secolul al XVI-lea, apoi o expoziție. în 1989 la Paganica pentru a inaugura Centrul Civic, o a treia expoziție în L’Aquila la Palazzo Antonelli Dragonetti, în anul 2000, organizată de Departamentul de Cultură al Regiunii Abruzzo.
A lui este marea icoană Madonna dell’Amore, donată în 1985 Municipiului L’Aquila, condusă de primarul Tullio de Rubeis, care a iluminat Sala Consiliului din Palazzo Margherita d’Austria cu aurul său pur până cu o zi înainte de cutremur. din 2009, iar unde se va întoarce când se vor finaliza în curând lucrările de restaurare a Primăriei.
